Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive ÔÇô care sunt acestea ╚Öi cum le putem contracara

Distorsiunile cognitive sunt modalit─â╚Ťi prin care mintea noastr─â reu╚Öe╚Öte s─â ne conving─â de ceva care nu este cu necesitate adev─ârat. Aceste g├ónduri inacurate sunt folosite ├«n general pentru a ├«nt─âri/sus╚Ťine g├óndurile sau emo╚Ťiile disfunc╚Ťionale. Mai exact, ne spunem lucruri care sun─â ra╚Ťionale ╚Öi care par acurate ├«n mintea noastr─â, ├«ns─â ne fac doar s─â ne sim╚Ťim prost fa╚Ť─â de propria persoan─â.

Printre cele mai commune distorsiuni cognitive se reg─âsesc:

1. G├óndirea dihotomic─â(g├óndirea de tip ÔÇ×alb-negruÔÇŁ)

            Const─â ├«n plasarea evenimentelor ╚Öi a persoanelor ├«n dou─â categorii distincte, diametral opuse, f─âr─â a vedea calea de mijloc.

            Exemplu: Dac─â rela╚Ťia nu este perfect─â, atunci ea este un e╚Öec (este important s─â con╚Ötientiz─âm ÔÇ×nuan╚Ťele de griÔÇŁ: o rela╚Ťie va avea momente pl─âcute ╚Öi dificile, ├«ns─â asta nu o face nici perfect─â, nici un e╚Öec).

2. Inferen╚Ťa arbitrar─â

            Tendin╚Ťa de a extrage o concluzie specific─â, ├«n lipsa dovezilor care s─â o sus╚Ťin─â sau ├«n prezen╚Ťa dovezilor care o infirm─â.

            Exemplu: O persoan─â va crede c─â nu este pl─âcut─â de ceilal╚Ťi, chiar dac─â ace╚Ötia r├ód la glumele ei (poate presupune gre╚Öit c─â r├ód de ea).

3. Abstrac╚Ťiunea selectiv─â

            Centrarea pe un detaliu scos din context, ignor├ónd  totodat─â aspectele mai relevante ale situa╚Ťiei ╚Öi astfel formarea unei impresii generale pornind de la o experien╚Ť─â izolat─â.

            Exemplu: Un profesor consider─â c─â este incapabil deoarece a auzit studen╚Ťi ├«n pauz─â spun├ónd c─â facultatea este plictisitoare.

4. Minimalizarea și maximizarea

            Evaluarea eronat─â a semnifica╚Ťiei sau magnitudinii unui eveniment – prin exagerarea unui eveniment negativ, respectiv prin diminuarea importan╚Ťei unui eveniment pozitiv.

            Exemplu: Am luat nota 10 la examen doar datorit─â norocului (minimalizarea).

5. Suprageneralizarea

            Extragerea unei reguli generale pe baza unuia sau mai multor incidente izolate ╚Öi utilizarea acestei reguli ├«n alte situa╚Ťii (asociate sau nu cu incidentul respectiv).

            Exemplu: Ajungem ├«ntr-o disput─â cu un prieten, iar apoi tragem concluzia: ÔÇ×Toat─â lumea e ├«mpotriva meaÔÇŁ.

6. G├óndirea emo╚Ťional─â

            Oamenii cred c─â ceva trebuie s─â fie adev─ârat pentru c─â a╚Öa ÔÇ×simtÔÇŁ ei, ignor├ónd dovezile.

            Exemplu: Dup─â o prezentare, ├«n ciuda faptului c─â am avut un feedback pozitiv, sunt nelini╚Ötit pentru c─â ÔÇ×simtÔÇŁ c─â ceva nu a fost bine ╚Öi profesorului nu i-a pl─âcut (f─âr─â s─â fie sus╚Ťinut─â de nicio dovad─â).

7. Personalizarea

            Tendin╚Ťa de a-╚Öi asuma ├«n mod nejustificat responsabilitatea pentru anumite incidente care nu au leg─âtur─â cu propria persoan─â, ignor├ónd contribu╚Ťia altor factori.

            Exemplu: Partenerul este mai obosit ╚Öi irascibil dec├ót de obicei deoarece a avut o zi grea la munc─â, iar eu cred c─â se comport─â a╚Öa pentru c─â i-am gre╚Öit cu ceva.

8. Vederea ÔÇ×├«n tunelÔÇŁ

            Se noteaz─â doar aspectele pozitive sau doar cele negative.

            Exemplu: Nu recunoa╚Ötem calit─â╚Ťile pozitive ale persoanei de l├óng─â noi ╚Öi vedem doar defectele acesteia.

9. Etichetarea

            Ata╚Öarea unei etichete globale asupra proprie persoane ╚Öi/sau a altora, f─âr─â a ╚Ťine seam─â de dovezi care sunt incompatibile cu aceast─â etichet─â

            Exemplu: Dac─â un elev nu se descurc─â la matematic─â, profesorul va spune despre acesta c─â este lene╚Ö, chiar dac─â este un atlet des─âv├ór╚Öit ╚Öi se descurc─â bine la alte materii (lene╚Ö=eticheta).

           

┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ├Än continuare vom discuta despre cum putem combate aceste distorsiuni cognitive, prin modificarea lor ├«n versiuni func╚Ťionale (mai multe despre cogni╚Ťii/emo╚Ťii func╚Ťionale vs. disfunc╚Ťionale ├«ntr-un viitor articol). Mai ├«nt├ói, este prioritar s─â le identific─âm. Odat─â identificate, putem ├«ncepe combaterea lor prin una dintre urm─âtoarele tehnici:

  • metoda logic─â: aici ne vom ├«ntreba ÔÇ×C├ót de logic este ceea ce g├óndesc eu acum?ÔÇŁ. Dac─â suntem sub influen╚Ťa minimaliz─ârii, putem sus╚Ťine c─â profesorul n-a fost atent ╚Öi am luat din noroc o not─â mare, din nou. Astfel ├«ntrebarea pe care trebuie s─â ne-o punem este ÔÇ×C├ót de logic ar fi ca profesorul s─â nu fie atent c├ónd ├«mi corecteaza lucrarea, de 3 ori la r├ónd?ÔÇŁ.
  • metoda empiric─â: ce dovezi avem care s─â sus╚Ťin─â aceste idei? Dac─â suntem influen╚Ťa╚Ťi de inferen╚Ťa arbitrar─â ╚Öi credem c─â partenerul ne ├«n╚Öal─â doar pentru c─â n-a r─âspuns la telefon, ne-ar ajuta s─â privim situa╚Ťia ├«n ansamblu: ÔÇ×Ce motive mi-a dat p├ón─â acum s─â cred c─â m-ar ├«n╚Öela?ÔÇŁ.
  • metoda pragmatic─â: exist─â unele situa╚Ťii care nu pot fi schimbate, care sunt logice ╚Öi nici nu avem dovezi c─â nu ar fi a╚Öa. ├Än aceste momente, este benefic s─â ne punem ├«ntrebarea: ÔÇ×La ce m─â ajut─â s─â g├óndesc ├«n felul acesta?ÔÇŁ. De multe ori vom observa c─â nu exist─â niciun beneficiu s─â ne g├óndim la asta, ci chiar din contr─â, ne provoac─â st─âri nepl─âcute.

            Este important de men╚Ťionat c─â majoritatea oamenilor fac astfel de erori ├«n via╚Ťa cotidian─â. Totu╚Öi, unele dintre acestea nu vor putea fi disputate pe cont propriu, iar ├«n func╚Ťie de intensitate ╚Öi gradul de afectare, am putea avea nevoie de ajutor de specialitate.